Ea.md despre acest articol

S-au răzbunat mai multe mame în primăvara asta. S-a înviorat și presa, și feisbukul. Am scris si eu ceva, tip ”Moldovan Food Revolution”. S-a semnat o petiție și iată că acum ministerele modifică normele de alimentație publică pentru copii.

Și iar s-a înviorat presa și rețelele. De data asta cu noutăți bune, precum că copiii din școli și grădinițe vor fi hrăniți cu multe fructe și legume proaspete, cu supe de legume, că nu vor mai primi crenvurști și salam în farfurie, că chiar vor fi folosite produse autohtone ecologice… Ei hai, asta din urma e nereal, dar totusi eforturile autorităților naționale sunt laudabile.

Te întrebi, de ce oare nu s-a făcut lucrul ăsta mai înainte? Trebuia neapărat o revoluție pe FaceBook pentru a revizui alimentația copiilor?

De fapt, (eu ca todeauna vreau sa merg împotriva curentului), și zic că problema alimentației plicticoase zace nu în aceste normative învechite. Și vă explic de ce.

Eu am în fața mea aceste normative vechi, adoptate in 2005 în baza unor hotărâri din 1984, adică și mai vechi… Și știți ceva? Ele nu sunt chair atât de rele, aceste norme. Vă citez un paragraf din hotărârea Nr. 22 din 29.12.2005 cu privire la alimentația copiilor în taberele de vară, citește – insitituții publice.

”În raţia alimentară trebuie să se conţină: proteine 80-90 g, lipide 80-90 g şi glucide 330-390 g. Raportul dintre proteine, lipide şi glucide va fi de 1:1:4. Conţinutul proteinelor de origine animală trebuie să fie 60% din norma zilnică de proteine. Din cantitatea totală de grăsimi, 20% trebuie să fie din contul uleiului vegetal, bogat în acizi graşi nesaturaţi”. OK, e o cantitate exagerată de nutrienți pe zi, dar în principiu e bine și logic.

Vezi aici video despre un meniu la grădiniță

Prânzul la grădinițăPrânzul unui copil la grădiniță conține aproape 650 de grame – o cantitate exagerată. Împreună cu Tamara Schiopu analizăm un meniu selectat aleatoriu. Tu știi ce mănâncă piciul la grădiniță?

Posted by Suntparinte.md on Friday, 31 March 2017

Mai scrie în acest document: ”Bucatele trebuie să fie gustoase, uşor asimilabile, să conţină cantităţi maximale de vitamine, săruri minerale şi substanţe nutritive.”. Aveți ceva împotrivă? Eu – nu.

Documentul în cauză interzice mai multe produse, de exemplu: ”lapte covăsit, macaroane cu carne tocată, blinele cu carne, răcituri, iaurt şi ale lactate acidofile, produse de cofetărie cu cremă, farşmac din scrumbie, pateuri, margarină, salamuri, carne și ouă de rață și de gâscă, și (fiți atenți!) – subproduse.

Încă un alineat cu mult sens: ”Pentru copiii bolnavi se va organiza alimentaţia dietetică. Carnea şi peştele se va prelucra termic în apă sau cu abur, crupele şi legumele se fierb pînă devin moi sau din ele se prepară pireu. Bucatele pot fi coapte în rolă. Se interzice ca ele să se prăjească. Supele vor fi vegetariene. Se vor exclude aşa produse ca slănina, margarina, carnea grasă de porc, pasăre sau peşte, creierii, afumături, torte, clătite, cafea, cacao, ciocolata, condimentele pipărate.”

Eu aș spune că ele pot fi interzise si pentru copiii sănătoși, ca e mai simplu și mai sigur, și apoi nu-mi imaginez ca în unele grădinițe s-a servit vre-odată răcitură sau creieri…

Da, Normele vechi conțin si unele lucruri bizare, de exemplu, norma zilnică de calorii pentru un copil de 7-10 ani fiind de 2,350 kcalorii. Ca să aveți închipuire, o femeie adultă sănătoasă consumă zilnic în jur de 2,000 Kilocalorii zilnic… Eu cu greu ajung la 1,600.

Normele moldovenești par a se atribui copiilor suferinzi de malnutriție pe timp de foamete. Dar nici asta nu e o gafă gravă, căci oricum nimeni nu ar putea asigura/consuma asemena cantități. Ar fi doar motiv pentru amendarea lucrătorilor alimetnari, și cam atât…

Alte momente care într-adevăr trebuie eliminate din Norme sunt ceaiul negru sau verde, precum și cafeaua (da, da, normele vechi includ 0.2 grame de ceai și 2.5 grame de cafea, ambele purtătoare de cafeină și teobromine), salamurile și crenvurștii, și FOARTE important – eliminarea zahărului, care în documentul vechi ajunge pina la 70 grame pe zi!!!
Asta e mai mult aproape de 2 ori decit normele internationale. Și asta fără zahărul din sucuri, fructe, biscuiți. De glucidele din pâinea albă, paste și orez rafinat nici nu mai zic, că sunt și alea un fel de zahăr. Doar că mai ascuns.

Ce vreau eu să zic prin această analiză este că Normele de stat pot fi mai bune sau mai puțin bune. Dar Normele nu înseamnă meniuri. Ar fi ilogic, nereal și inoportun ca un functionar de la minister sa elaboreze meniul pentru o scoala anume. Vă imaginați ca toate școlile sau grădinițele în toată țara să servească acelaș meniu?? Meniurile sunt elaborate de lucrătorii alimentari din scoli, grădinițe, internate, aziluri și tabere.

Și dacă acești lucrători sunt obișnuiți să folosească doar 5 legume – ceapă, varză, morcov, roșii (căci cartofii nu intră în această categorie), doar un fel de verdeață – pătrunjel sau mărar, și doar un fel de fructe – merele; dacă bucătarii se vor limită doar la orez alb cu bobul scurt, la macaroane și păine albă; dacă supele vor conține mai mulți cartofi decât verdețuri, dacă apa va fi înlocuită cu compot, iar dimineața va fi servit ceai negru cu zahăr, cu păine albă cu unt sau cu majiun; dacă lactatele vor fi oferite la fiecare masă, dacă se va impune acest meniu sovietic de ”felul 1, felul 2 si felul 3”, dacă felul doi va conține permanent crupe rafinate, iar păinea albă va fi consumată si cu cartofi și cu orez, și cu unt, și cu majiun – atunci nicio Normă de Stat nu va îmbunătăți alimentația copiilor. Da, ei vor fi în cadrul Normelor. Dar în afara delectării și nutriției sănătoase.

Eu consider că proiectul pilot propus trebuie început de la predarea principiilor Nutriției în rândul lucrătorilor din scoli și grădinițe. Și aceste cursuri să fie acompaniate și cu niște studii în sezonalitatea produselor moldovenești. Cu un studiu scurt de piață și de prețuri, și o privire comparativă asupra valorii nutritive a diferitor produse de origine vegetală și animală.

Să vadă că proteinele și grăsimile pot fi obținute, cu mare succes, nu doar din carne, ouă și lactate. De vitamine și microelemente nici nu mai zic. Șă vadă căt de importantă e apa, și că sucurile și compoturile sunt doar apă amestecată cu zahăr cu oleacă de iz de fructe. Să vadă pe viu cât zahăr împing ei unui copil, prin ”bunătatea” lor și a meniului lor.

Eu propun ca persoanele care fac comandă de produse, mai ales de carne, pește și lactate să învețe de unde provin acele produse, și cum au fost ele crescute.

Eu cred ca dacă Responsabilii ar ști ca toată carnea de pui din Moldova conține reziduuri de substanțe Genetic Modificate, că toată carnea de porc (că de vită oricum nu există) conține hormoni de creștere, că toate ouăle conțin antibiotice și reziduuri de vaccine – atunci s-ar gindi mai profund cu ce să hrănească copiii și care produse pot înlocui cu succes aceste surse de proteină.

Eu nu mă mir că în Occident școlile renunță la alimentația copiilor. Îndemnând părinții să le dea prânzul la packet. Prin asta – scapă de marea responsabilitate de a hrăni copiii cu mâncare de proastă calitate. Pentru că acolo unde un părinte își poate asigura copilul cu produse sănătoase, o grădiniță sau o scoală de stat – nu poate.

Da, da. Știu. Sunt copii, a căror părinți nu au de unde să le dea prânz la pachet. Și acești copii sunt cei mai vulnerabili. Și grija lor trebuie să le o poarte societatea, și la direct – bucătarii prin meniurile lor. Și de asta, poate, e mai bine să hrănim mai puțini copii, dar mai bine, cu un meniu simplu dar sănătos. Și pentru asta e bine să mai citim o dată alineatele de mai sus.

Împreuncă cu Victoria Dunford de la Centrul Phoenix pentru copii cu dizabilități de la Râșcani, precum și încă alte centre sociale independente vom lansa în toamnă o serie de instruiri pentru bucătari și directorii lor, ca să aducem meniurile lor, în cadrul Normelor de stat existente (că cele noi mai au vre-o 2 ani pănă devin lege), la o formulă prezentabilă, delicioasă, nutritivă și cost-eficientă.

Dacă doriți să vă alăturați acestui curs, îmi scrieți un email.

Ea.md despre acest articol

Foto: Unsplash.com