Anual în lume mor în jur de 700,000 de oameni care au dezvoltat rezistență la antibiotice și infecțiile lor nu mai pot fi tratate. Către 2050 această cifră poate să crească până la 10 milioane pe an.

Photo by Adam Nieścioruk on Unsplash

 

Vi s-a întîmplat vreodată ca medicul să vă scrie un antibiotic, iar după două-trei zile – altul? Probabil că da.

Acest fapt vorbește de două lucruri serioase. 1. Bacteriile vinovate de infecție au dezvoltat rezistență la antibioticul prescris. 2. Prin prescrierea a două sau mai multe antibiotice se practică abuzul de antibiotice, ceia ce conduce la punctul 1. de mai sus.

 

Abuzul de antibiotice este o problema majoră, iar prescrierile de rutină de la medic sau procurarea antibioticelor fără rețeta de la medic ne apropie de fiecare dată de ziua când nu vom mai putea fi tratați în cazuri de infecții simple.

Dar problema, de fapt nu zace doar în noi. Majoritatea antibioticelor în lume sunt administrate nu oamenilor, ci animalelor. De exemplu în SUA, 80% din toate antibioticele sunt prescrise de către veterinari.

Ce e cu animalele alea că se îmbolnăvesc așa? mă veți întreba. Păi iată! În zootehnie antibioticle se prescriu în 3 scopuri:

A. Cu rol de profilactică. Se administrează la grupuri de animale și păsări perfect sănătoase, dar care sunt întreținure în condiții proaste, cu o concentrație mare pe metru pătrat, fără spațiu la aer liber, unde riscul de epidemii este extrem de înalt. Se planifică din 2022 să fie interzisă această practică în țările-membre UE.

B. Cu rol de hormoni de creștere. Pe scurt, antibioticiele modifică metabolismul animalului cu efect de îngrășare mai rapidă. Din acest considerent hrana comercială pentru animale include de obicei o doză de antibiotic. Această practică este interzisă în UE din 2006 și în SUA din 2017, dar încă 45 de țări o permit, inclusiv Moldova.

C. Cu rol de medicament. Atunci când un animal sau un grup de animale dezvoltă simptome de boli infecțioase.

Aceste antibiotice adminsitrate animalelor nimeresc în sol (prin fecale), în apă și direct în organismul uman, prin consumul de carne, lactate sau ouă.

Și iată astfel, plus antibioticele pe care ni le prescrie medicul direct (cu sau fără necesitate, corect sau incorect) sporește riscul de a ne pomeni în situația când o simplă infecție nu mai poate fi tratată cu nimic.

Pentru că bacteriile se înmulțesc rapid în organism și este suficient din citeva milioane de bacterii  să supraviețuiască 10 super-bacterii, care se vor înmulți la rândul lor și vor crea o linie nouă de bacterii rezistente la medicamentul potrivit.

 

Rezistența antimicrobială AMR este o problemă globală care dacă nu va fi abordată corect, va conduce la efecte tot atât de dezastruoase ca și schimbarea climei. Și dacă pentru shimbarea climei există IPCC, atunci pentru AMR încă nu există nimic, decât unele țări având politici dure împotriva abuzului de antibiotice la fermele de animale. Dar există o speranță, și aici ajung și la titlul articolului meu.

În agricultura ecológica este interzisă administrarea antibioticelor cu rol de profilactică (p.A mai sus) și cu rol de hormoni de creștere (punctul B. mai sus).

Foto: Agrobiznes.md

Mai mult, la fermele ecologice se crează astfel de condiții, ca să nu se ajungă la punctul C. mai sus. De asta spațiul minim permis pentru păsări și animale este mult mai mare: 1650 cm2 de pasăre în hambar ecologic vs 750cm2 în baterii convenționale, și 4 metri pătrați de pasăre pentru păscut afară vs zero spațiu  pentru găinile din baterii.

Vezi aici ce trebuie să știi ca să ai o fermă eco de găini

Porcii, ca și găinile, sunt cea mai mare sursă de reziduuri de antibiotice în carnea consumată. Or, la fermele ecologice de porci animalele obligatoriu se întrețin afară, unde au acces la sol pentru râmat. Se știe că solul oferă șanse perfecte de a spori imunitatea animalelor, datorită multitudinei de microorganisme benefice pe care le conține. Vacile ecologice la fel trebuie să pască în mod obligatoriu, iar încarcerarea lor pe viață în grajduri este interzisă la fermele ecologice.

Foto T Schiopu

Și da, animalele eco se pot îmbolnăvi de maladii infecțioase. Atunci ele se pun în carantină de la 28-70 zile sau mai mult, perioadă în care ele nu pot fi sacrificate, produsele lor nu mai sunt ecologice iar laptele de la vaci nu poate fi comercializat în această perioadă. Aceste reguli vin să excludă riscul de a transmite în lanțul nutritiv reziduurile de antibioticele administrate.

Și aici vine marea întrebare: ce să mai mîncăm??? La sigur, cu cât mai puține alimente produse en-masse de la fabrici vom consuma, (și aici nu mă refer doar la carnea și lactatele ieftine, dar și la cerealele rafinate, legumele și fructele din afara sezonului, de import, dulciurile de duzină ), cu atât mai mică șansa de a injera reziduuri nocive.

Photo by Monstruo Estudio on Unsplash

Marca națională a produselor eco moldovenești

 

Cu cât mai cumpătați vom fi în consumul zilnic, alegând legume, boboase și cereale integrale, pregătite acasă, apă simplă (și un vin bun) – cu atât mai bine.

Odată cu apariția produselor eco autohtone, este șansa noastră să susținem producătorul și să ne asigurăm un viitor mai liniștit.

Video: De ce trebuie să consumăm produse eco?

Acest articol a fost scris în cadrul campaniei de informare și conștientizare a conceptului Eco pentru consumatori, prin intermediul mijloacelor mass-media. Campania este susținută de către People in Need Moldova cu suportul financiar al Agenției Cehe pentru Dezvoltare