Lectură de 2 minute.

Mai exact, corona virusul a apărut la o piață enormă de animale, ”wet market” unde se vinde tot, de la reptile, la păsări, la purcei, la insecte și unde animalele se sacrifică pe loc. Unde condițiile sanitare sunt oribile, iar condițiile de întreținere a animalelor nu există. Iar primele victime au fost lucrătorii de la această piață.

Furnicarul (Vermilingua sp.), sursa suspectă de corona virus. La mare căutare pentru carnea sa și piele.

Fix în așa locuri – dense, murdare, aburinde – a apărut și Ebola, HIV, rabia, pesta porcină, gripa aviară, boala vacii turbate. Locuri, unde omul are o singură întenție – să vândă cât mai rapid, sau să cumpere cât mai ieftin. Unde compasiunea, suferința, emoțiile – sunte toate vărsate și scăldate ”launloc”, însoțite de icnituri surde și zvâcnituri de cuțit.

Omenirea nu mai învață nicio lecție.

Natura încearcă să ni le dea, aceste lecții, dar noi încercăm să le ignorăm.

Le ignorăm prin alegerile noastre zi-de-zi. Prin glumele noastre de prost gust. Prin supărări și pofte de minut. Prin ambiții. Prin politici obtuze.

Voi știți că guvernul Moldovei încearcă să resusciteze sectorul zootehnic, la moment inexistent? Da da, un sector zootehnic așa cum aveam cândva. Cu complexe, cu ferme mari, consolidate, sterile, unde nu poate călcă picior de om. Ca să nu aducă infecții. Sau invers.

Avicultura industrială modernă.

Și această intenție, de a crea mini-Wuhan-uri nu este pentru că avem nevoie de mai multă carne sau de mai mult lapte. Până la urmă, toată lumea civilizată optează pentru reducerea consumului de carne, pentru binele Planetei, dacă nu a sănătății personale (care, se pare, ne doare fix în cot atât timp, cât există farmaciile).

Nici pentru că avem unde le paște sau cu ce le adăpa pe aceste animale pe cale de a fi reîntroduse în seceta Moldovei.

Nici pentru că dorim să le consumăm intens. Pe mine, de exemplu, nimeni nu m-a întrebat ce vreu eu să consum în Moldova. Poate pe tine te-a întrebat cineva, prin sms?

Intenția de a resuscita un sector anihilat, cu un preț și efort enorm, este (și aici eu aduc umila mea opinie personală) pentru ca cei care cultivă cereale ieftine, de calitate mediocră, care nu se pot complica să producă ceva mai comestibil cum ar fi cartoful sau fasolea, sau ceva mai sofisticat, precum cânepa sau lintea, păi iată ei având multe pământuri și mare trecere la cei cu politicile naționale, doresc să aibă și un mega-sector de animale, unde vor putea vinde furajele sale (tot sie, de fapt, în mare măsură). De ce să se chinuie cu exportul, concurenții, sau cu hrana pentru oameni? Creștem soia tehnică, o dăm la porci, și vindem apoi carnea. Genial! Nu ne mai complicăm cu veganii ăștea fițoși, care vor tofu, fofu, și raw-fu! Patru kilograme de soia ne da un kilogram de carne, matematica e simplă.

Ei și ce dacă un kilogram de tofu e de 2 ori mai scump decât un kilogram de carne?! Și ce?! Și ce?! Și ce?!

Continuați, vă rog. Eu merg să beu un ceai de profilaxie.

Cover image unsplash.com